Arhive categorie: FRANTA

DESPRE BORDEAUX SAU CUM NE-AM LUAT TEAPA (de doua ori)

INTRO

Dupa ce am stat vreo 5 zile in provincie, dupa ce am facut turul insulei Ile d’Oléron, am vizitat pesteri si tot ce mai era de vazut prin departamentele Gironde si Charente Maritime, am iesit la civilizatie.

Zilele petrecute in regiuni mai „retrase” au fost nice, insa nu pentru 2 tineri si nelinistiti cum suntem noi. 🙄 Plus ca eram si in acele prime zile de dupa nunta, asa ca realitatea dura, cu babe si mosi jucand pétanque pe o plaja de nudisti a fost un pic cam dezolanta. Ajunsi in Bordeaux am ramas uimiti de cat de multe persoane tinere erau pe un metru patrat. 🙂 incepusem sa ne simtim in largul nostru.

Dar asta e partea frumoasa a povestii, pentru ca inainte sa ajungem la momentul acesta, pret de vreo 3-4 ore am injurat si ras-injurat à la française. Glumesc, noi nu injuram, de obicei. de obicei 🙄

proverbele acelea înțelepte despre greșelile altora și cum ar trebui să învățăm din ele au o fărâmă de adevăr, însă ajungem la acesta numai după ce dăm cu nasu’n baltă 🙂 E ca-n melodia Deliei „oricine’nvață din greșeli, dar oare cin’greșește’nvața? „

PARTEA I: BLABLA

BlaBlacar este acel serviciu de ridesharing prin intermediul caruia oamenii care se deplaseaza dintr-un punct A intr-un al punct B pot sa partajeze masina lor cu alti calatori fara de vehicul. Am folosit acest serviciu atat in Romania, cat si in Franta si Elvetia de nenumarate ori, si de fiecare data a fost o experienta de neuitat. Am scris despre asta si AICI. ❤

Procedura este simpla: te conectezi pe platforma blablacar.ro sau blablacar.fr, setezi destinatia, data, ora etc. si iti alegi cursa care iti convine. Pe platforma franceza exista si posibilitatea de plata online.

Tipul care trebuia sa ne ia de la aeroportul Mérignac (Bordeaux), ne confirmase calatoria, tranzactia era acceptata, banii erau deja luati din cont, locul de intalnire era fixat… nimic neprevazut nu ni se putea intampla, iar planul B nu il pregatisem. Insa, se pare ca, in timp ce noi eram in avion, si evident, nu aveam semnal, soferul a incercat sa ne sune si sa ne spuna ca nu poate face ocolul ca sa ne ia, asa ca a ANULAT calatoria.

Asa se face ca, imediat dupa aterizare primesc mesajul cu parerile lui de rau 🙂

Noi trebuia sa ajungem la naiba-n praznic, adica in Meschers sur Gironde, undeva departe de aeroport, pe mal de ocean, printre podgorii de vita de vie si dune de nisip. Transport direct nu aveam, asa ca ne-am incercat norocul la ghiseul de inchirieri de masini. 🙂

IMG_20170728_150656_360

PARTEA II: PAYANT

Sfatul meu pentru cei care vor sa inchirieze o masina este sa rezerve din timp, de acasa, si sa analizeze toate ofertele in prealabil. 🙂 Pentru ca daca in Italia am dat 70€ pentru 3 zile pentru o masina cu tot cu asigurare full, de data asta am ajuns sa platim in jur de 450€!!! pentru o masina mica, pentru 6 zile. Dar nah 🙂 eram in acele prime zile de dupa nunta, dupa cum am mai zis.

Ne luasem un Renault Twingo – o superbiciune de buburuza, numai buna de condus daca nu ai foarte mult bagaj si vrei sa si economisesti pe consum. Am povestit un pic despre escapada cu buburuza si AICI.

Pentru cine nu stie inca, si vrea sa se aventureze prin Bordeaux, sa stiti ca nu exista parcare gratuita in oras!! NU EXISTA!

Nu era de-ajuns ca am dat o caruta de bani pe masinuta, am mai dat si o caruta de bani pe o parcare supraetajata in care am tinut masina pret de 3 zile, timp in care am descoperit, la pas 🙂 orasul.

IMG_20170728_150217_636

Tot patitu’i priceput !

LA DUNE DU PYLA – un adevărat test pentru … fesieri

Un alt punct important din călătoria noastră pe malul Atlanticului a fost descoperirea dunei lui Pyla. Încă de la aeroport ne-am dat seama că aceasta este o mândrie locală, întrucât afișe mari o lăudau ca fiind cea mai mare și cea mai înaltă dună din Europa.

IMG_20170616_215843_515

Duna măsoară aproximativ 115 metri înălțime, parametri ce variază de la un anotimp la altul. În lungime, întinderea de nisip are în jur de 2,7 km. Este o uriașă întindere de nisip, care te transpune imediat în atmosfera deșerturilor din nordul Africii.

IMG_20170616_215926_613

Escaladarea dunei este facilitată de prezența unor scări din metal, însă o adevărată provocare este să traversezi muntele de nisip pe propriile picioare, fără pic de ajutor din exterior. Și pentru că duna lui Pyla se află în comuna Teste de Buch, noi am botezat-o ca fiind un adevărat test pentru buci fesieri 🙂

Vederea de pe vârful dunei este impresionantă – în față se vede oceanul în toată splendoarea lui, iar în spate – o pădure imensă. ❤ Apa este străpunsă de sutele de sportivi și amatori care fac surf, iar duna este împânzită de sute! (fără pic de exagerare) de parașutiști care profită de briza oceanului, dar și de suprafața de nisip care atenuează efectul căderilor frecvente.

IMG_20170616_220536_017IMG_20170616_220025_744IMG_20170616_220210_622IMG_20170616_220339_860

 

RENAULT TWINGO – o buburuză, două MÎȚE și-un OCEAN

Când ne-am decis să ne luăm o vacanță după nuntă (un fel de #prehoneymoon, cum ne-a plăcut nouă să-i spunem), știam că vrem să ajungem în Gibraltar, în sudul Spaniei, să vedem Africa și să ne uităm la maimuțe. Planul era atât de frumos, însă cu biletele de avion n-a fost să fie. Le-am urmărit zile la rând până când, fără să ne dăm seama, s-au scumpit atât de mult încât am hotărât să lăsăm Spania pentru mai spre toamnă.IMG_20170613_134355_759[1]

În schimb, am găsit bilete ieftine spre coasta de Vest a Franței. Pentru prima oară am luat un zbor low cost cu escală. Am combinat un zbor Wizz air Iași-Milano cu un zbor Ryan air Milano-Bordeaux și am ajuns pe malul oceanului. Toată aventura ne-a costat 28€, ce-i drept am alergat un pic prin aeroportul din Bergamo, dar nimeni n-a avut de suferit.

Din Bordeaux trebuia să ne ia un tip, pe care l-am găsit pe blablacar însă francezul n-a fost foarte înțelegător cu noi și a anulat călătoria în timp ce eram în avion. Ne-am încercat norocul la biroul de închirieri de mașini, și ne-a mers 😀 așa că, noi doi într-o buburuză Renault Twingo am pornit spre Ocean ❤

IMG_20170616_202122_811[1]IMG_20170616_202305_299[1]

Pentru că nu am avut timp să ne planificăm în amănunt călătoria noastră, am luat cazarea în noaptea de după nuntă 😀 și pentru că tot ce era ok era deja ocupat ori prea scump, am ajuns să ne cazăm printre pensionari, în Meschers sur Gironde. Drumul într-acolo e parcă desprins din poveștile franțuzești – lanuri de grâu cât vezi cu ochii, câmpuri cu viță de vie și domenii exploatate de vinificatori.

Cazarea am luat-o, ca de obicei, de pe Airbnb ❤ Platforma asta mi se pare mai mult decât genială, pentru că fiecare aventură ne aduce bonus în euro pe care îl folosim pentru călătoriile viitoare.

Oceanul nu se compară cu marea, este mult mai rece, mai agitat, valurile sunt uriașe, briza este mai rece. Spre marea noastră uimire, plajele pe care am apucat noi să ajungem n-au fost deloc aglomerate, ba din contră, au fost aproape goale sau chiar pustii.IMG_20170616_202413_808[1]

COLMAR – CEL MAI COLORAT SAT DIN EUROPA

Am văzut pe internet foarte multe poze cu localități colorate din întreaga lume, am văzut topuri peste topuri, colaje de poze și foto reportaje, însă două dintre sătuce mi-au picat cu tronc la inimioară – Alberobello (Italia) și Colmar (Franța). Încă de când am aflat că o să ajungem în nordul Franței, în regiunea Alsace, știam că o să avem Colmarul pe lista locurilor de văzut. 

Cu mașina din Strasburg până în Colmar faci cam o oră. Dar, pentru că am fost în luna mai, iar în mai fiecare face ce-i place 🙂 noi am hotărât să ajungem într-acolo cu trenul. În plus, am profitat și de faptul că aveam biletele unice Alsa 24+ groupe care ne-au permis accesul nelimitat pe toată rețeaua de transport în comun din regiune.

Sătucul este splendid, iar casele în stil caracteristic alsacian fac concurență clădirilor din Strasbourg.

În Colmar s-a născut și Frederic Auguste Bartholdi, cel care a creat conceptul statuii libertății, creație ce a fost oferită în dar Statelor Unite ale Americii. 🙂 

DSC_0130

ORAȘUL VECHI

Centrul vechi al orașului este plin de turiști. Nu ai cum să nu fii atras de atâtea case colorate, restaurante tradiționale și magazine cu chestiuțe lucrate manual. Orașul vechi e străbătut de o multitudine de canale, pe malul cărora te poți opri să bei o cafea sau, pur și simplu, să dai de mâncare la rațe 🙂

3.DSC_0110DSC_0149

Cartierul LA PETITE VENISE

Pe râulețul La Lauch se fac plimbări cu gondola (da, da, aproape ca la Veneția) 🙂 Peisajele sunt splendide și te lasă fără cuvinte. O plimbare cu barca durează aproximativ 30 de minute, timp în care gondolierul povestește din istoria și întâmplările locurilor. Atunci când gondola plină cu turiști trece prin vreun cartier rezidențial, ghidul se oprește din povestit pentru a nu deranja locatarii – dovadă de respect și bun simț.

DSC_0130

brambura prin Alsace I. călătorie în stil studențesc.

că tot e sezonul vacanțelor și al concediilor, m-am gândit să le sugerez o destinație superbă celor care sunt în căutarea unor locuri de vizitat și descoperit. 

indubitabil Franța este un tărâm splendid și plin de surprize, frumos, delicat, aparte. deși vizitasem câteva orașe și orășele din hexagon, în regiunea Alsace am ajuns abia anul acesta. au trebuit să treacă 2 luni de când am revenit ca să pot să îmi trag sufletul și să pun cap la cap amintirile și emoțiile de care am avut parte. 

pentru călătoria aceasta ne-am propus să investim un minim de resurse financiare, dar să bifăm un maxim de obiective. zborul a fost unul low-cost (ca de obicei), pentru care am ales compania wizzair.com, cu care am zburat de nenumărate ori și despre care știam că sunt destul de ok. pentru cursa București-Basel am dat în jur de 25€ pentru fiecare zbor sau 50€ dus-întors, iar biletele le-am cumpărat cu o lună înainte de data plecării. aeroportul Basel-Mulhouse-Freibourg este unic datorită faptului că este singurul aeroport bi-național din lume. odată ajuns în terminalul de sosiri ai posibilitatea să alegi țara în care vrei să ieși. tot în acest aeroport te poți afla cu un picior în Franța și cu altul în Elveția 🙂  DSC_0262

Pentru a ajunge din Basel în Strasbourg am avut mai multe opțiuni, însă noi am ales-o pe cea mai puțin costisitoare. cu toate că am fi putut să luăm naveta până în St.Louis și de acolo trenul spre Strasbourg, am decis că varianta covoiturage-ului ar fi ceva mai … deosebit. plus că ne-am mai scutit și de câteva cheltuieli în plus, pentru că am plătit câte 8€ de persoană, în condițiile în care călătoria cu trenul ne-ar fi costat cam 23€. 

coivoiturage pentru francezi e un fel de Ia-mă nene! , doar că într-o variantă organizată. fiecare șofer care vrea să împartă mașina și costurile aferente publică pe un site detalii despre cursa pe care urmează să o facă, iar potențialii călători îi aduc la cunoștință intenția de a-i fi parteneri de drum. noi am dat peste un cuplu de elvețieni taaare simpatici. șoferul știa franceză foarte bine așa că am apucat să schimbăm ceva idei. știa de Moldova, știa de România, de O-zone, Zdob șu Zdub, mămăligă și Dracula 🙂 Prietena lui în schimb, deși nu pricepea o boabă din conversația noastră, era numai zâmbet. Tare simpatici omuleți. 

Despre comorile regiunii revin într-un post viitor  🙂 ca să nu-mi iasă ditamai cârnațul din articolașul plin de emoții și trăiri. prin Strasbourg